2-7 septembrie Nieder Olm - Viena - Arad - Bucuresti

La intoarcerea din Paris am gasit vreme urata in Germania. Ploaia si oboseala ne-au tinut in casa. In zilele de 3 si 4 septembrie am dormit, am mancat...si am alte chestii care se mai pot face prin casa. A...si ne-am jucat WOW. :D Sunt lucruri despre care eram sigura ca nu imi pot face placere deosebita...si mi s-a demonstrat contrariul in calatoria asta...WOW e unul dintre ele. (Pana acum consideram jocurile o tampenie si o pierdere de timp...si nici despre jucatori nu aveam ganduri prea dragute. :P ). Atat de lipsiti de chef eram sa facem ceva util ca nici macar poze n-am facut in zilele astea. :))

5 septembrie


Incercam sa plecam cat mai de dimineata. Bagajul l-am facut, ca de obicei, de seara. Mai trebuie doar sa ne echipam si sa zburam. Si ne echipam ca lumea pentru ca ploua ca lumea. Facem niste poze cu Gabi (mai mult obligata :)) ) si cu Antonio, ne luam la revedere, multumim frumos pentru ospitalitate si o tulim. Mai incet asa ca e naspa pe ploaie. Ne gandeam noi ca ar fi marfa sa ajungem de azi in Arad. :)) Nici o sansa.

9:48 Popas dupa Wurzburg. E nor. A plouat. E frig.
11:13 Am oprit sa luam benzina si apa. Si sa mancam. Am trecut de Nuremberg, mai avem vreo 70 km pana in Regensburg.


Pe masura ce ne indepartam, vremea era mai buna. Mie imi este foarte somn...si cum nu prea am activitate in spate, mi se inchid ochii. Ma trezesc mereu lovind casca Piratului cu a mea...si tot e mai bine ca atunci cand ma trezesc ca ma sufla curentul pe spate ;))...e enervant, dar mi-e greu sa stau treaza. Il iau bine in brate sa nu mai simt ca parca pic. :)) Incerc sa mai fac niste poze, dar nu prea mai am spatiu...mai sterg din alea vechi in speranta ca imi mai trece somnul daca fac ceva... Oprim cam la 100 km. Opririle ma mai invioreaza. Bine ca Piratul e treaz...

13:00 Intre Regensburg si Passau. E cald.
13:54 Am oprit sa platim vignetta. Plecam spre Linz. Am trecut de Passau
15:00 Am trecut de Linz. Mi-e somn rau. Si cald.
16:41 Aproape de Viena.


Iniante de Viena pornim GPS-ul. Austriecii conduc repede...sunt cam nebuni. La intrare in Viena, pe strada pe care intrasem, suntem singurii pe motor. Poate n-au voie motociclistii pe aici. Nici nu termin gandul ca trece pe langa noi o vitezana cu...mult la ora si face slalom printre masini. Oooooooooooooooke. :D
Ajungem la hotel. Arata foarte dragut, elegant si curat. Dupa cum scria si pe net, e un hotel vechi. Si se pare ca si-a pastrat stilul. Dar nu avem voie sa parcam in fata. In timp ce astept sa parcheze Piratul motorul, observ oamenii. Sunt marfa. :D Sunt multi turisti, bineinteles. Vad doua punkiste. Mai devreme a trecut un motociclist care avea creasta pe casca. Sunt bine aici. :P

21:55 Suntem in Viena. Ne-am cazat.


Piratul vrea sa ajungem la Prater. Plecam de la hotel intr-o directie care ni se pare buna. Trecem pe langa Palatul Schonbrunn.

Ne uitam pe harta sa vedem unde suntem. Dammit...suntem departe de centru...si cam in cealalta parte a orasului fata de Prater...deci pe jos nu avem nici o sansa. Hai sa mergem sa vedem cum e cu metroul...poate aici intelegem ceva. Din fericire totul e in engleza, iar procurarea biletelor de metrou e atat de logica si simpla ca n-ai cum sa nu te descurci. Nu au case si casierite. Totul e electronic. Totusi daca nu te descurci, accesul in metroul vienez e liber, ca la noi in RATB. Daca te prind fara bilet, treaba ta. :))



Am vazut unde tre` sa ajungem si unde tre` sa schimbam. Ca si la noi, fiecare linie de metrou are o culoare. Diferenta e ca la ei sunt si statiile colorate astfel, pentru o orientare mai buna.



Ce mi s-a parut super tare, e ca metroul trece si pe la suprafata. :D Langa scaune sunt agatate niste reviste. Pe care nu le fura nimeni. Pacat ca nu inteleg nimic. In fata noastra se aseaza un nene cu o bere in mana, praf. Mai vedem si alti oameni cu beri...deschise. Deci au voie sa bea pe strada. Totusi nimeni nu face scandal. Ajungem la statia de langa Prater. :D
Intrebam pe cineva daca stie la cat se inchide metroul.
Pai pe la 2. Azi cred ca il tin pana la 2 din cauza festivalului.
Ce festival?
Cum ce festival??? Nu stiti de festival??? Trebuie sa mergeti la festival!!! ;;)
Si ia harta si ne arata statia la care TREBUIE sa ajungem SA MERGEM LA FESTIVAL.
Multumim si plecam spre Prater mai intai. Yay! Comediiiiiiiiiiiii! :))




Praterul e un parc de distractii foarte tare. Sunt tot felul de chestii (de ametit, invartit, scuturat, impuscat, inaltat, coborat, zguduit, speriat, ingrozit) aici. Dupa ce facem o poza langa vestita roata si trecem pe langa toate celelalte comedii, ne hotaram sa incercam doua din ele. Si acum fac o alta chestie despre care credeam ca o sa ma lase rece. Prima data alegem sa ne dam in "Volare". Un fel de carusel, doar ca in loc sa mergi intr-un trenulet, pe scaun, pe sine, mergi intr-o chestie, pe burta, pe SUB sine. Numele ar trebui sa fie destul de sugestiv ca sa iti imaginezi. OMG! Merge atat de repede ca imi e imposibil sa anticipez curbele. Bineinteles ca traseul e foarte sinuos si curbele foarte stranse. Ca sa nu mai spun ca acea chestie in care sunt se misca de am impresia ca o sa zboare pe bune cu mine cu tot. Drept urmare, chiar mi-e frica si tip ca o apucata pe tot parcursul "zborului". Si eu care eram convinsa ca nu o sa am nici o reactie. :| De obicei ma ingrozeste gandul sa ma dau in ceva, nu pentru ca mi-ar fi frica, ci pentru ca stiu ca mi-e rau dupa. Si aceasta teorie mi-e fost data peste cap in seara asta. Mai alegem ceva. :D Un carusel de data asta. Sunt doua...unul mai mic, dar cu curbe mai stranse si unul mai maaare. :D Il alegem pe cel mai mare, evident. Stam un pic la coada si ne vine randul. Am fi vrut in fata, dar nu avem bafta, stam in vagonul al doilea. Si pleaca...si din nou aceeasi poveste!!! Viteza + curbe + zguduiala = frica + tipete + adrenalina. Coboram. Din nou astept sa mi se faca rau. De unde? Ca si din "Volare" cobor plina de energie si nu ma mai pot opri din ras...doar picioarele imi tremura un pic. :))
Dupa atata adrenalina se cere ceva de mancare. Luam niste senvisuri si plecam spre festival. Usurel, pe jos, cum ne-am obisnuit. :P Trecem Dunarea pe pod. :D Ce placut e sa vad Dunarea...se duce acasa. Ne e cam dor. :P
Nu stim exact unde e festivalul asta...dar toata lumea stie ca, in cazuri ca asta, daca te iei dupa gagicile imbracate sumar si dupa tipii cu beri in mana ajungi unde trebuie. :))
Foarte interesant acest festival. La noi m-am obisnuit ca festival sa insemne o scena unde canta n trupe una dupa alta si niste locuri de baut bere...in general. Aici festivalul ocupa foarte mult spatiu...pentru ca in acelasi timp se tin mai mult concerte. E muzica pentru toate gusturile. Muzica live si veselie. Tarabe cu suveniruri, dulciuri, inghetata si mancare, sunt peste tot. La o terasa se canta folk...pe o scena se aude house si e si un concurs...mai departe auzim niste rock...si multe alte genuri de muzica, a caror denumire nu o cunosc. Aud muzica romaneasca. SI raman asa :|. E o porcarie veche (manea) gen...chikalaka chichicea... :| probabil au ales-o pentru ritm...ca daca ar fi inteles ce "canta" ala acolo nu cred ca ar mai fi ascultat-o. In fine...trecem peste asta si mergem mai departe. Vedem ce e de vazut, radem, luam bete fosforescente de la scena unde se dansa pe house si ne intoarcem la metrou, ca nu am vrea sa strabatem Viena pe jos. :D Aproape de hotel mai luam niste apa pentru a doua zi. Ce seara frumoasa! :D

6 septembrie

10:00 Ne pregatim de plecare.
11:00 Plecam din Viena.
12:00 Am oprit sa luam apa si mancare.
Dupa ce ocolim putin ajungem pe autostrada pe care trebuie.


13:13 La iesire din Austria, bagam benzina si platim vignetta.
14:25 E foarte cald. Suntem inainte de Tatabanya.
16:17 Oprire inainte de Kecskemet. E vant rau. Cand bate mai tare e naspa, ne cam zboara.
17:54 Am bagat benzina.

Cand ajungem in Mako incepe apusul. Vedem tot mai multe masini din RO. La granita trebuie sa ne oprim sa-mi scot buletinul din geaca (din geanta de pe spate). Uitasem de el. Pana la urma trecem. Si suntem in Romania! :D



22:00 Ne-am cazat in Arad la Bella. Mergem sa mancam.

Ca de obicei, drumul spre casa pare mult mai lung. Acum abia asteptam sa ajungem in Bucuresti. Nu ne-am rezervat camera in Arad ca nu stiam sigur la ce ora ajungem si ne gandeam ca poate o sa fim obositi si o sa vrem sa ramanem in Nadlac. Desi e frig si noapte, pana la urma mergem pana in Arad. Cum nu stim orasul si nu prea stim pe unde sa cautam cazare, ne incercam norocul la aceeasi pensiune la care am dormit la dus, Bella. Proprietara ne primeste. Mai are o camera libera. \:D/ Ne e foame, asa ca o intrebam pe doamna unde putem gasi la ora asta un restaurant, ceva. Ne-a recomandat restaurantul Vama Veche. E aproape de vila si e deschis pana la 23. Alti clienti au fost multumiti. :D Intr-adevar, mancarea a fost buna.

7 septembrie

7:20 Ne pregatim sa plecam.

Si plecam fara sa mancam, cu speranta ca in o ora-doua ajungem in Deva si gasim acolo un loc bun. Eventual Mc. :P

9:13 Ne-a oprit politia. Kkt pe bat. Mi-e foame. I-au luat permisul pe 30 de zile :|

Mai sunt cateva masini oprite. Ne gandim ca ne dau o amenda si ne lasa sa plecam. Dar nu... :|
Baietii sunt la panda...nah...se apropie Mos Niculae. Pana plecam noi mai opresc 4-5 masini. Stateau pititi dupa o curba si niste copaci. Huoooooooo! Acum ne dorim sa fi avut autostrazi ca lumea. :P
Ajungem pana la urma in Deva si mancam la Mc. Asta pe la 11. Ca nah...trebuie sa mergem prin localitati cu 1 la ora (exagerez, evident...sau nu).

La intrare in Orastie e o...sculptura (?) ciudata. Ce o semnifica?



Ce frumos e sa vad in zare muntii dupa atata campie! Si capitele noastre de paie. As vrea sa nu se transforme niciodata in rulouri sau paralelipipezi dreptunghici. :P Sunt atat de...romanesti.


13:10 Pauza la iesire din Sibiu.


Cum vremea e atat de frumoasa, ne mai intalnim si cu alti motociclisti, unii in gasca. Si de pe fiecare motor se ridica o mana si ne ureaza drum bun. :D Inainte de Valcea drumul ni se intersecteaza si cu al unui tip care are "motocicleta de lux". Nu are nici un junghi! Sta aproape tolanit in saua lui confortabila si asculta muzica. Ceva rock`n`roll daca imi amintesc eu bine. Din cand in cand se infige in acceleratie si se vede ca are putere draguta lui. Apoi revine langa noi. :) In Ramnicu Valcea drumurile ni se separa. Ne saluta si pleaca pe drumul lui.


14:50 Am trecut de Rm. Valcea. Mai avem vreo 50 km pana la Pitesti. Nu avem bani! :))
Am oprit la o benzinarie, aici putem plati cu cardul.

Am oprit undeva sa mancam si vedem ca nu mai avem cash. Din fericire ne-am dat seama inainte sa comandam ;)).
E super cald. Bine ca benzinaria are terasa. Mai opresc doi motociclisti la fel ca noi. Numai ca ei probabil ca nu vin de la drum lung, nu au bagaje. In schimb sunt muuult mai echipati...cred ca s-au incins de tot.
In drum spre Bucuresti oprim un pic acasa la ai mei sa vada ca sunt intreaga. :D


Nu mai stiu la ce ora am ajuns in capitala...dar a fost tare bine sa ma simt din nou acasa... :)



Detalii financiare (in euro):

Benzina 133

Mancare 80

Vignetta Austria 4.4

Vignetta Ungaria 5

Cartele metrou Viena (4 cartele de o calatorie) 6.8

Comedii 16

Suvenir 4.9

Cazare Viena 70
Hotel Austria Trend Parkhotel Schonbrunn
Hietzinger Haupstr. 10-20
Vienna, 1130, Austria
43-1-87804-2132

Cazare Arad 22.25

Spre Omu pe Valea Cerbului

Imnul Bucegilor
Asculta mai multe audio Muzica »

Data: 9-10 august 2008
Traseul: Busteni - Poiana Costila - Valea Cerbului - Omu - Babele - Busteni

Plecam sambata dimineata cu personalul de 6:16 spre Busteni. Ajungem in gara pe la 9:30 si facem stanga spre micuta librarie sa ne luam harta. Iesim din librarie si cineva ne intreaba daca stim unde incepe traseul spre Diham. Il recunosc, un fost coleg din scoala de ghizi Pathos. :) Traseul incepe inainte, pe stanga, e marcat cu o sageata. Si apoi pornim hotarati spre traseu. Tot pe acolo si noi.
Pe drumul prafuit mergem insotiti de 4 marcaje pana cand banda galbena se hotaraste sa faca stanga prin padure. Pe valea Prahovei e multa lume la picnic, poluarea fonica si gunoaiele erau in floare. Mie imi e cald. Vreau sa ma schimb in pantaloni scurti. Piratul zice ca ne oprim cand nu se mai aude muzica din masini si nu se mai vad corturile. Fie... Mergem ce mergem si se aude un zgomot puternic de masina...ma gandesc ca se intampla ceva pe drumul prafuit...se lucreaza la ceva. De unde? Niste...oameni, sa le zic asa, isi fac loc printre copaci cu o masina de teren, pe poteca pe care mergem noi. Adio liniste a muntelui, adio aer curat! Raman blocati la un moment dat. :D \:D/ Din partea mea sa ramana definitiv. Ii intrecem si apuc si eu sa ma schimb. Nici nu ma schimb bine ca ne ajung din urma. La naiba! Drmul le este favorabil, asa ca merg cu viteza inainte. Foarte dragut. Nu stiu cum se face ca scapam de ei pana la urma.



Dupa ceva timp de mers prin padure ajungem in Poiana Costilei. Lume multa pe traseu in ziua asta. Facem cateva poze si mergem inainte, din nou prin padure. Ne oprim putin pentru o gura de apa si pentru niste fotografii. Vad ceva rosu. Imi spun ca e o floare. Mai rar flori rosii pe munte, din cate am observat. Ei bine, nu erau flori, erau fragi! :D Ii culeg si ii ampartim. Nu un pumn, ci vreo 4 fragi. :)) Sorry, ursule. :D Chiar nu avem fructe la noi asa ca au picat la tanc. Apoi mai vedem niste fructe, dar nu stim daca sunt comestibile, asa ca nu ne atingem de ele desi arata foarte bine. :D










Continuam sa mergem prin padure. Vedem niste paianjeni cu picioare luuuuuuuungi. Gen...peste tot...asa ca grabim pasul. :P Stancile care incep sa se dezvaluie tantose inca din padure ne arata cam ce ne asteapta. Iar cand iesim din padure de tot si intram pe Valea Cerbului putem vedea urcusul in toata splendoarea lui.













La fiecare inceput de traseu, daca imi zici "hai acasa", merg. Urasc sa urc, desi e partea mea preferata din traseu. O_o Dar inceputul traseului a trecut de vreo 2-3 ore, si inainte sa urcam pe vale am mancat cate un senvis si o ciocolata "Fagaras". Asa ca spiritul si trupul aveau forte noi. Si pornim.











Ca sa ne fie mai usor, de fiecare data ne stabilim un obiectiv, gen "urcam pana la marcajul ala/stanca aia si apoi facem pauza de apa/ciocolata". Jos ne zicem "uite cat avem de urcat pana acolo", iar cand ajungem sus "uite de unde venim". :) Face bine psihicului, ne ajuta sa ne pastram optimismul si sa nu bagam in seama oboseala. :D Tot timpul ma opresc sa fac poze frumoaselor flori. Mai ales ca pe aici intalnim unele de care n-am mai vazut pana acum.
Incepe sa se vada orasul Busteni. :D Drumul prin stancarie e foarte frumos. Si ne intalnim tot timpul cu oameni care urca sau coboara. Cateodata si cu urme nebiodegradabile ale lor. :( Vedem si capre negre, care de fapt sunt maro. :P Si ne miram in continuare cat de sus am ajuns... Piratul ma avertizeaza ca sunt urzici...norocul meu. Nu le-as fi vazut si sunt in pantaloni scurti. ;))





















Ajungem la stana. :D Acolo unde anul trecut m-am speriat de Soimu si m-am rostogolit. :D Oile pasteau linistite. Nici urma de Soimu. O fi alt cioban. :-?? Mi-ar fi placut sa il vad. :) Dar de data asta nu ne baga in seama nici un caine. Luam o pauza sa ne tragem sufletul pe iarba. Trecem pe langa o stanca pe care am facut poza si anul trecut si fac si acum pentru comparatie. :)) Dupa semnul pe care scrie ca mai sunt "3/4 h pana la Omu" marcajul si poteca ne induc un pic in eroare. Facem stanga. Imi amintesc ca am facut aceeasi greseala anul trecut si am ocolit o gramada. Hotaram sa mergem in sus pana vedem un marcaj...si il vedem...jos, pe o stanca din fata celui cu "3/4 h pana la Omu". Trebuia sa facem dreapta. Continuam.













Suntem pe serpentine. Cerul e acoperit partial de nori si vedem cum ceata urca spre noi. In foarte scurt timp ne invaluie. In sfarsit vede cu ochii lui ce ii tot spun de cand am urcat prima data. :D Vremea pe munte e foarte schimbatoare. Pana acum am prins numai vreme frumoasa. De data asta e din ce in ce mai clar ca nu o sa fie chiar asa.



Hotaram sa luam o ultima pauza de senvis. Auzim un tunet. Ar fi bine sa ne grabim. Nu stiu cum se face ca sacul lui de dormit se desprinde de rucsac si o ia la vale. Dau sa ma ridic, Piratul spune "Lasa-l!". Si bine ca l-am ascultat. Ne uitam cum sacul se rostogoleste...si se rostogoleste...pana nu il mai vedem. Initial zice "iufcyn587tytvbgkgv de sac!" :P Dar daca nu gaseam cazare era de rau fara sac. Asa ca se duce dupa el. Deja ceata e foarte deasa. Bine ca e in valuri. Si din cand in cand il vad. Il vad si cum se intoarce dupa un timp cu sacul in spate. Ce bine! :) Imi pun pelerina de ploaie pentru orice eventualitate, ca doar nu am imprumutat-o degeaba (multumesc Alexandra!). :D Plus ca ma apara de vant.



Pornim iar pe serpentine si in curand vedem un cort, iar apoi cabana Omu!!! :D Am ajuns! Era ora 18 si un pic :D. Erau cateva corturi pe langa cabana, unele ridicate, altele "in constructie". Intram in cabana. Ca si anul trecut, era plina. De oameni cazati (nu mai erau locuri libere, se rezervasera pana si alea din pod), oameni care stateau la cort si oameni care nu aveau nici camera si nici cort :|. Unii nici macar saci de dormit :|. Din fericire pentru ei, se poate dormi in sala de mese cu 3 lei si cabaniera le da si patura. :D Mergem sa ne luam cate un ceai si de mancare. Ciorba taraneasca e foarte buna, iar pulpa de porc cu piure arata foarte bine, si Piratul zice ca e buna si la gust.




Dupa ce mancam mergem sa punem cortul, pentru ca incepe sa picure. Am fost inspirati. Imediat ce am terminat a inceput sa ploua serios si ceata s-a facut stapana peste tinut. Totusi e frig. Mergem sa mai bem un ceai inainte sa ne culcam. Eu vreau vin fiert. :P Foarte bun.



Stiam ce ma asteapta. Nu te poti astepta sa iti fie altfel decat frig daca dormi intr-un cort de vara si de plaja pe un varf de munte. O_o Si frig mi-a fost! Bine ca am facut la fel ca de obicei: am luat la mine tot ce a incaput, mai ales haine de schimb. Am dormit in maiou, tricou si doua pulovere si doua perechi de pantaloni. Si am tremurat! A plouat si a batut vantul foarte tare, de ziceai ca ne zboara cu tot cu cort. :D Peste noapte, de la atata tremurat iti vine "sa dai telefoane". Asa ca m-am trezit si eu sa merg la "cabina". Piratul mi-a zis ca e foarte ceata si mai bine iau frontala sa nu ma ratacesc. :| A avut dreptate. Si cu frontala imi era foarte greu sa ma orientez. Abia vedeam la juma` de metru in fata mea. Bine ca eram aproape de "cabina". :D In timpul noptii s-a auzit un glas de animal, o pasare zic eu, s-au auzit si niste zgomote...unii spun ca ar fi fost ursul. Nu cred. Mai probabil era cineva care cauta "cabina" fara frontala. ;))







Ne trezim dimineata cu dureri de oase si cu mare lene. pe la 6:30. Dupa ce motaim un pic prin cort si fac 2-3 poze, mergem sa mancam si sa bem un ceai. Omleta. Buna. La cabana asta din creierii muntilor mancarea e mult mai buna decat la cabanele de mai jos. Parca bucataresele isi dau silinta mai mult. Si sunt si mai dragute cu clientii. Multumesc intotdeauna si vorbesc frumos si nu se uita urat pe nimeni si au rabdare. Zicem ca ar fi bine sa impachetam. Mergem la cort. E frig. Ne e cam lene. Inca. ;)) Hai sa mai stam un pic in cabana ca oricum e cortul ud. :D Tot e in ceata. In valuri. Acum se lumina, acum se intuneca. Ne gandim sa plecam cand se risipeste, dar ne dam seama ca asa putem sta acolo pana maine.



Mergem sa strangem cortul. Si il strangem destul de repede. Impartim bagajul, bem o ciocolata calda si pornim pe traseul de vara spre Babele, tot pe banda galbena. La inceput poteca e pe grohotis. Pe acolo tre` sa fii mai atent sa nu aluneci. Dar in rest e floare la ureche. Uitasem cat de usor e traseul asta. Nici o panta prea mare. Aproape drum drept. :D Dar privelistea este incredibila. Inca mai e ceata pe Valea Cerbului si in rest peste tot sunt nori. Aproape ca te astepti sa vezi ingerasi zburand din nor in nor. :) Acum putem vedea clar potecile din vale si serpentinele pe care am urcat. "De acolo am venit noi!!!" :) Poze, poze, multe poze cu peisajul. Nu prea multe ca nu mai avem baterie. :P Formatiunile stancoase la baza carora e poteca sunt impresionante.





























Se vede Padina!!! :D De aici de pe poteca putem vedea cabana la care am stat ultima data...si Padina si cabanele de pe langa ea. Mi se pare ca daca ma uit atent vad si semnul din intersectie pe care e desenata o harta. :)) Se vede chiar si lacul Bolboci. :) Ne intalnim si cu un catel. :D Si cu alti multi oameni care urca sau coboara. Norii inca sunt sub noi. Ceata nu e pe partea asta a muntelui.










Ajungem la Babele. Aici e ceata pe partea dinspre Busteni. Hotaram sa nu mai urcam pana la Sfinx. Mergem direct la telecabina. Ne luam bilete. E ora 11:37. (Deci am facut doar vreo ora jumate` de la Omu :-O.) Si asteptam. Vedem cum iese din ceata. Ne "incabinam" si intram si noi in ceata odata cu ea. Nu se vede nimic prin geam. :D Dar cu cat pierdem din inaltime ceata se rarefiaza, pana dispare. Odata cu disparitia ei apar Jepii Mici. Suntem uluiti de panta. Sunt foarte abrupti. Mie mi-ar fi placut sa-i coboram. Dar nici in telecabina nu e rau. :)) Data viitoare.





In Busteni ne oprim sa mancam ceva. Nu prea stam pe ganduri. Intram in Casa Ancutei. Eu imi iau ceva ce voiam sa incerc de mult: ciorba de fasole in bol de paine. :D Foarte tare, frate!!! Piratul isi ia ceva carne cu cartofi prajiti ("standard" :P ). :D Am gustat si eu un cartof. Era bun. :D
Mergem in gara si luam bilete la primul tren spre Bucuresti, un rapid. Pleaca la 15:01 si ajunge la 16:52. Era ora 14:15...asa ca mai motaim un pic prin gara.Incet, incet gara se umple. Vine trenul. Dupa ce ne urcam si ne asezam ne dam seama ca "FARA LOC REZERVAT" inseamna "stati pe jos/scari/rucsac"...
Ajungem in Bucuresti...iesim din gara la fix...105!!!

Si acum chestii materiale. :P
Ca echipament am avut ghetele care s-au dezlipit in drum spre Padina. Dezlipite. ;)) Acelasi vechi rucsac, doua pulovere groase, doua tricouri si un maiou, doua perechi de pantaloni lungi, o pereche de pantaloni scurti si una de colanti. Si multe perechi de sosete. :D Am avut si niste adidasi ca sa stau in ei la cabana si in caz ca raman fara talpa la ghete. Dar asta nu s-a intamplat. :D Mereu am cu mine jampierii mei rosi din bumbac, pe care ii port la maini cand sunt in tricou si e ba frig, ba cald si noaptea la picioare. Am mai avut o pelerina de ploaie imprumutata pe care am folosit-o mai mult pe post de wind-stoper. Foarte utila. ;) Am avut si manusi pe care le-am folosit un timp pentru ca era foarte frig si parazapezi pe care nu le-am folosit. Sac de dormit si izopren, bineinteles. Si ca de obicei am carat dupa mine tot felul de chestii, inclusiv caietul de cantece, ulei de masline si capsatorul. :D
In comparatie, Piratul a avut si el bocanci, sac, izopren, rucsac, frontala, parazapezi, doua tricouri, o pereche de pantaloni, o geaca si doua perechi de sosete de schimb. Incluzand hainele de pe el. Si atat. :|
Am avut si un cort de 4 persoane. Vilutza cu pridvor. :)) Pe asta l-am impartit si l-am carat o parte intr-un rucsac, o parte in altul.
Apa am avut 5 litri, care ne-au ajuns amandoua zilele. In drum spre Omu sunt vreo 3 izvoare de unde se poate lua apa.
Mancare am avut de acasa. Senvisuri (piept de pui la gratar, ardei, cascaval si paine). Dar bineinteles ca nu ne-am putut abtine. Asa ca ce am mai mancat prin alte parti ne-a costat:
La Omu
ciorba taraneasca 8
pulpa de porc cu piure 15
omleta 3.5
ceai 3
vin fiert 5
ciocolata calda 4
La Casa Ancutei
ciorba de fasole in bol de paine 8.5
piept de pui la gratar 9.5 "da cam mica portia pentru cat costa.." zice Piratul. :D
cartofi prajiti 5
Bilete tren
Bucuresti Nord - Busteni (personal) 12.8 intreg, 6.4 redus
Busteni - Bucuresti Nord (rapid) 31.5 intreg, 15.75 redus
Telecabina Babele - Busteni 23.5
Preturile sunt in lei/portie (persoana).
Harta 12.5 lei
Inainte sa plecam la drum am consultat buletinul meteo. Si bine am facut, pentru ca nu ne-a luat vremea prin surprindere.

Sa ne vedem cu bine si la anul, Omule! :)