Spre Omu pe Valea Cerbului

Imnul Bucegilor
Asculta mai multe audio Muzica »

Data: 9-10 august 2008
Traseul: Busteni - Poiana Costila - Valea Cerbului - Omu - Babele - Busteni

Plecam sambata dimineata cu personalul de 6:16 spre Busteni. Ajungem in gara pe la 9:30 si facem stanga spre micuta librarie sa ne luam harta. Iesim din librarie si cineva ne intreaba daca stim unde incepe traseul spre Diham. Il recunosc, un fost coleg din scoala de ghizi Pathos. :) Traseul incepe inainte, pe stanga, e marcat cu o sageata. Si apoi pornim hotarati spre traseu. Tot pe acolo si noi.
Pe drumul prafuit mergem insotiti de 4 marcaje pana cand banda galbena se hotaraste sa faca stanga prin padure. Pe valea Prahovei e multa lume la picnic, poluarea fonica si gunoaiele erau in floare. Mie imi e cald. Vreau sa ma schimb in pantaloni scurti. Piratul zice ca ne oprim cand nu se mai aude muzica din masini si nu se mai vad corturile. Fie... Mergem ce mergem si se aude un zgomot puternic de masina...ma gandesc ca se intampla ceva pe drumul prafuit...se lucreaza la ceva. De unde? Niste...oameni, sa le zic asa, isi fac loc printre copaci cu o masina de teren, pe poteca pe care mergem noi. Adio liniste a muntelui, adio aer curat! Raman blocati la un moment dat. :D \:D/ Din partea mea sa ramana definitiv. Ii intrecem si apuc si eu sa ma schimb. Nici nu ma schimb bine ca ne ajung din urma. La naiba! Drmul le este favorabil, asa ca merg cu viteza inainte. Foarte dragut. Nu stiu cum se face ca scapam de ei pana la urma.



Dupa ceva timp de mers prin padure ajungem in Poiana Costilei. Lume multa pe traseu in ziua asta. Facem cateva poze si mergem inainte, din nou prin padure. Ne oprim putin pentru o gura de apa si pentru niste fotografii. Vad ceva rosu. Imi spun ca e o floare. Mai rar flori rosii pe munte, din cate am observat. Ei bine, nu erau flori, erau fragi! :D Ii culeg si ii ampartim. Nu un pumn, ci vreo 4 fragi. :)) Sorry, ursule. :D Chiar nu avem fructe la noi asa ca au picat la tanc. Apoi mai vedem niste fructe, dar nu stim daca sunt comestibile, asa ca nu ne atingem de ele desi arata foarte bine. :D










Continuam sa mergem prin padure. Vedem niste paianjeni cu picioare luuuuuuuungi. Gen...peste tot...asa ca grabim pasul. :P Stancile care incep sa se dezvaluie tantose inca din padure ne arata cam ce ne asteapta. Iar cand iesim din padure de tot si intram pe Valea Cerbului putem vedea urcusul in toata splendoarea lui.













La fiecare inceput de traseu, daca imi zici "hai acasa", merg. Urasc sa urc, desi e partea mea preferata din traseu. O_o Dar inceputul traseului a trecut de vreo 2-3 ore, si inainte sa urcam pe vale am mancat cate un senvis si o ciocolata "Fagaras". Asa ca spiritul si trupul aveau forte noi. Si pornim.











Ca sa ne fie mai usor, de fiecare data ne stabilim un obiectiv, gen "urcam pana la marcajul ala/stanca aia si apoi facem pauza de apa/ciocolata". Jos ne zicem "uite cat avem de urcat pana acolo", iar cand ajungem sus "uite de unde venim". :) Face bine psihicului, ne ajuta sa ne pastram optimismul si sa nu bagam in seama oboseala. :D Tot timpul ma opresc sa fac poze frumoaselor flori. Mai ales ca pe aici intalnim unele de care n-am mai vazut pana acum.
Incepe sa se vada orasul Busteni. :D Drumul prin stancarie e foarte frumos. Si ne intalnim tot timpul cu oameni care urca sau coboara. Cateodata si cu urme nebiodegradabile ale lor. :( Vedem si capre negre, care de fapt sunt maro. :P Si ne miram in continuare cat de sus am ajuns... Piratul ma avertizeaza ca sunt urzici...norocul meu. Nu le-as fi vazut si sunt in pantaloni scurti. ;))





















Ajungem la stana. :D Acolo unde anul trecut m-am speriat de Soimu si m-am rostogolit. :D Oile pasteau linistite. Nici urma de Soimu. O fi alt cioban. :-?? Mi-ar fi placut sa il vad. :) Dar de data asta nu ne baga in seama nici un caine. Luam o pauza sa ne tragem sufletul pe iarba. Trecem pe langa o stanca pe care am facut poza si anul trecut si fac si acum pentru comparatie. :)) Dupa semnul pe care scrie ca mai sunt "3/4 h pana la Omu" marcajul si poteca ne induc un pic in eroare. Facem stanga. Imi amintesc ca am facut aceeasi greseala anul trecut si am ocolit o gramada. Hotaram sa mergem in sus pana vedem un marcaj...si il vedem...jos, pe o stanca din fata celui cu "3/4 h pana la Omu". Trebuia sa facem dreapta. Continuam.













Suntem pe serpentine. Cerul e acoperit partial de nori si vedem cum ceata urca spre noi. In foarte scurt timp ne invaluie. In sfarsit vede cu ochii lui ce ii tot spun de cand am urcat prima data. :D Vremea pe munte e foarte schimbatoare. Pana acum am prins numai vreme frumoasa. De data asta e din ce in ce mai clar ca nu o sa fie chiar asa.



Hotaram sa luam o ultima pauza de senvis. Auzim un tunet. Ar fi bine sa ne grabim. Nu stiu cum se face ca sacul lui de dormit se desprinde de rucsac si o ia la vale. Dau sa ma ridic, Piratul spune "Lasa-l!". Si bine ca l-am ascultat. Ne uitam cum sacul se rostogoleste...si se rostogoleste...pana nu il mai vedem. Initial zice "iufcyn587tytvbgkgv de sac!" :P Dar daca nu gaseam cazare era de rau fara sac. Asa ca se duce dupa el. Deja ceata e foarte deasa. Bine ca e in valuri. Si din cand in cand il vad. Il vad si cum se intoarce dupa un timp cu sacul in spate. Ce bine! :) Imi pun pelerina de ploaie pentru orice eventualitate, ca doar nu am imprumutat-o degeaba (multumesc Alexandra!). :D Plus ca ma apara de vant.



Pornim iar pe serpentine si in curand vedem un cort, iar apoi cabana Omu!!! :D Am ajuns! Era ora 18 si un pic :D. Erau cateva corturi pe langa cabana, unele ridicate, altele "in constructie". Intram in cabana. Ca si anul trecut, era plina. De oameni cazati (nu mai erau locuri libere, se rezervasera pana si alea din pod), oameni care stateau la cort si oameni care nu aveau nici camera si nici cort :|. Unii nici macar saci de dormit :|. Din fericire pentru ei, se poate dormi in sala de mese cu 3 lei si cabaniera le da si patura. :D Mergem sa ne luam cate un ceai si de mancare. Ciorba taraneasca e foarte buna, iar pulpa de porc cu piure arata foarte bine, si Piratul zice ca e buna si la gust.




Dupa ce mancam mergem sa punem cortul, pentru ca incepe sa picure. Am fost inspirati. Imediat ce am terminat a inceput sa ploua serios si ceata s-a facut stapana peste tinut. Totusi e frig. Mergem sa mai bem un ceai inainte sa ne culcam. Eu vreau vin fiert. :P Foarte bun.



Stiam ce ma asteapta. Nu te poti astepta sa iti fie altfel decat frig daca dormi intr-un cort de vara si de plaja pe un varf de munte. O_o Si frig mi-a fost! Bine ca am facut la fel ca de obicei: am luat la mine tot ce a incaput, mai ales haine de schimb. Am dormit in maiou, tricou si doua pulovere si doua perechi de pantaloni. Si am tremurat! A plouat si a batut vantul foarte tare, de ziceai ca ne zboara cu tot cu cort. :D Peste noapte, de la atata tremurat iti vine "sa dai telefoane". Asa ca m-am trezit si eu sa merg la "cabina". Piratul mi-a zis ca e foarte ceata si mai bine iau frontala sa nu ma ratacesc. :| A avut dreptate. Si cu frontala imi era foarte greu sa ma orientez. Abia vedeam la juma` de metru in fata mea. Bine ca eram aproape de "cabina". :D In timpul noptii s-a auzit un glas de animal, o pasare zic eu, s-au auzit si niste zgomote...unii spun ca ar fi fost ursul. Nu cred. Mai probabil era cineva care cauta "cabina" fara frontala. ;))







Ne trezim dimineata cu dureri de oase si cu mare lene. pe la 6:30. Dupa ce motaim un pic prin cort si fac 2-3 poze, mergem sa mancam si sa bem un ceai. Omleta. Buna. La cabana asta din creierii muntilor mancarea e mult mai buna decat la cabanele de mai jos. Parca bucataresele isi dau silinta mai mult. Si sunt si mai dragute cu clientii. Multumesc intotdeauna si vorbesc frumos si nu se uita urat pe nimeni si au rabdare. Zicem ca ar fi bine sa impachetam. Mergem la cort. E frig. Ne e cam lene. Inca. ;)) Hai sa mai stam un pic in cabana ca oricum e cortul ud. :D Tot e in ceata. In valuri. Acum se lumina, acum se intuneca. Ne gandim sa plecam cand se risipeste, dar ne dam seama ca asa putem sta acolo pana maine.



Mergem sa strangem cortul. Si il strangem destul de repede. Impartim bagajul, bem o ciocolata calda si pornim pe traseul de vara spre Babele, tot pe banda galbena. La inceput poteca e pe grohotis. Pe acolo tre` sa fii mai atent sa nu aluneci. Dar in rest e floare la ureche. Uitasem cat de usor e traseul asta. Nici o panta prea mare. Aproape drum drept. :D Dar privelistea este incredibila. Inca mai e ceata pe Valea Cerbului si in rest peste tot sunt nori. Aproape ca te astepti sa vezi ingerasi zburand din nor in nor. :) Acum putem vedea clar potecile din vale si serpentinele pe care am urcat. "De acolo am venit noi!!!" :) Poze, poze, multe poze cu peisajul. Nu prea multe ca nu mai avem baterie. :P Formatiunile stancoase la baza carora e poteca sunt impresionante.





























Se vede Padina!!! :D De aici de pe poteca putem vedea cabana la care am stat ultima data...si Padina si cabanele de pe langa ea. Mi se pare ca daca ma uit atent vad si semnul din intersectie pe care e desenata o harta. :)) Se vede chiar si lacul Bolboci. :) Ne intalnim si cu un catel. :D Si cu alti multi oameni care urca sau coboara. Norii inca sunt sub noi. Ceata nu e pe partea asta a muntelui.










Ajungem la Babele. Aici e ceata pe partea dinspre Busteni. Hotaram sa nu mai urcam pana la Sfinx. Mergem direct la telecabina. Ne luam bilete. E ora 11:37. (Deci am facut doar vreo ora jumate` de la Omu :-O.) Si asteptam. Vedem cum iese din ceata. Ne "incabinam" si intram si noi in ceata odata cu ea. Nu se vede nimic prin geam. :D Dar cu cat pierdem din inaltime ceata se rarefiaza, pana dispare. Odata cu disparitia ei apar Jepii Mici. Suntem uluiti de panta. Sunt foarte abrupti. Mie mi-ar fi placut sa-i coboram. Dar nici in telecabina nu e rau. :)) Data viitoare.





In Busteni ne oprim sa mancam ceva. Nu prea stam pe ganduri. Intram in Casa Ancutei. Eu imi iau ceva ce voiam sa incerc de mult: ciorba de fasole in bol de paine. :D Foarte tare, frate!!! Piratul isi ia ceva carne cu cartofi prajiti ("standard" :P ). :D Am gustat si eu un cartof. Era bun. :D
Mergem in gara si luam bilete la primul tren spre Bucuresti, un rapid. Pleaca la 15:01 si ajunge la 16:52. Era ora 14:15...asa ca mai motaim un pic prin gara.Incet, incet gara se umple. Vine trenul. Dupa ce ne urcam si ne asezam ne dam seama ca "FARA LOC REZERVAT" inseamna "stati pe jos/scari/rucsac"...
Ajungem in Bucuresti...iesim din gara la fix...105!!!

Si acum chestii materiale. :P
Ca echipament am avut ghetele care s-au dezlipit in drum spre Padina. Dezlipite. ;)) Acelasi vechi rucsac, doua pulovere groase, doua tricouri si un maiou, doua perechi de pantaloni lungi, o pereche de pantaloni scurti si una de colanti. Si multe perechi de sosete. :D Am avut si niste adidasi ca sa stau in ei la cabana si in caz ca raman fara talpa la ghete. Dar asta nu s-a intamplat. :D Mereu am cu mine jampierii mei rosi din bumbac, pe care ii port la maini cand sunt in tricou si e ba frig, ba cald si noaptea la picioare. Am mai avut o pelerina de ploaie imprumutata pe care am folosit-o mai mult pe post de wind-stoper. Foarte utila. ;) Am avut si manusi pe care le-am folosit un timp pentru ca era foarte frig si parazapezi pe care nu le-am folosit. Sac de dormit si izopren, bineinteles. Si ca de obicei am carat dupa mine tot felul de chestii, inclusiv caietul de cantece, ulei de masline si capsatorul. :D
In comparatie, Piratul a avut si el bocanci, sac, izopren, rucsac, frontala, parazapezi, doua tricouri, o pereche de pantaloni, o geaca si doua perechi de sosete de schimb. Incluzand hainele de pe el. Si atat. :|
Am avut si un cort de 4 persoane. Vilutza cu pridvor. :)) Pe asta l-am impartit si l-am carat o parte intr-un rucsac, o parte in altul.
Apa am avut 5 litri, care ne-au ajuns amandoua zilele. In drum spre Omu sunt vreo 3 izvoare de unde se poate lua apa.
Mancare am avut de acasa. Senvisuri (piept de pui la gratar, ardei, cascaval si paine). Dar bineinteles ca nu ne-am putut abtine. Asa ca ce am mai mancat prin alte parti ne-a costat:
La Omu
ciorba taraneasca 8
pulpa de porc cu piure 15
omleta 3.5
ceai 3
vin fiert 5
ciocolata calda 4
La Casa Ancutei
ciorba de fasole in bol de paine 8.5
piept de pui la gratar 9.5 "da cam mica portia pentru cat costa.." zice Piratul. :D
cartofi prajiti 5
Bilete tren
Bucuresti Nord - Busteni (personal) 12.8 intreg, 6.4 redus
Busteni - Bucuresti Nord (rapid) 31.5 intreg, 15.75 redus
Telecabina Babele - Busteni 23.5
Preturile sunt in lei/portie (persoana).
Harta 12.5 lei
Inainte sa plecam la drum am consultat buletinul meteo. Si bine am facut, pentru ca nu ne-a luat vremea prin surprindere.

Sa ne vedem cu bine si la anul, Omule! :)

Sinaia - Padina - Bran

21 iunie 2008, ma trezesc la 4, fac senvisurile, pun multa mancare la pisica, mancam niste cereale ;)) si plecam la 5:10 de acasa. Ajungem in Gara de Nord cu 10-15 minute inainte sa plece trenul (6:16), luam bilete si chiar gasim si cate un loc in personalul spre Sinaia. Langa alti montaniarzi. :D



Karma - Altii mama nu mai face
Asculta mai multe audio Muzica »

Ajungem in Sinaia. Aveam un Navigator si harta cu descrierea traseului. Pentru data viitoare o sa tin minte sa nu folosesc simultan aceste doua mijloace de orientare. Navigatorul arata un traseu pe care probabil il considera el mai scurt, in descriere erau mentionate alte strazi. Si uite asa ne-am facut draci prin Sinaia, unde ne-au latrat niste caini vagabonzi (de care mie imi e frica) si mi-am blestemat zilele pe o strada nenorocita care se numeste "Aosta". Aceasta strada (care este in panta) arata mai rau ca o poteca din stancariile de la peste 2000m, doar ca e mai lata.





Albatros Galati - Doi nebuni
Asculta mai multe audio Muzica »

In fine...gasim drumul spre Cota 1400, taiem serpentinele...eram cam panicata, plina de draci si deja obosisem. Poate pentru ca am dormit doar 4 ore cu o seara inainte. Am ajuns la ultima serpentina si vedem un minunat semn "Atentie! Zona frecventata de ursi." :| Asa ca am ales sa nu mai taiem serpentina prin padure ci sa mergem pe sosea. La un moment dat opreste o masina si soferul ne spune ca mai inainte e un urs :|. Si inca una...si inca una...toate masinile care treceau pe langa noi faceau asta. Noi ne tot gandeam ce sa facem...inaintam sau ne intoarcem? (asta in timp ce inaintam :)) ) Pana cand opresc unii si ne spun "Vedeti ca dupa curba asta e un urs!"...adica la cativa metri de noi :)) oke...ne intoarcem. Si cum ne intorceam noi asa agale opreste o masina din celalalt sens: "Vedeti ca mai in spate sunt doi ursi!" :| :| oke...deci ursi in fata, urs in spate...si acum? I-am rugat pe cei doi sa ne ia si pe noi pana la Cota 1400 :D si au fost foarte draguti si ne-au luat si au oprit si langa urs sa ii facem poze. Ursul statea cuminte si manca ce ii aruncasera idiotii care trecusera inaintea noastra.


Cota 1400...e pentru cocalari. Am intrat intr-un restaurant. In afara de faptul ca ne-au intampinat cu manele, preturile erau si ele tot pentru "domnii" care arunca cu bani la lautari. Am iesit. Pentru ca ne era frica de ursi, ne pierise chefu` de urcat si eram curioasa cum e, am hotarat sa luam telecabina :D. De la 1400 pana la 2000 costa 13 lei de persoana. Si a meritat...nu neaparat pentru privelistea minunata, pentru ca deplasarea a fost destul de scurta, dar de acolo de sus am vazut de ce drum ne-a scapat :P.


La 2000 era vant si mai frig. In acelasi loc cu telecabina este si un restaurant/bar. E foarte placuta atmosfera: muzica populara romaneasca, personal dragut si binedispus, mancare la preturi acceptabile. Noi am luat cate o portie de scrumbie cu mamaligutza (13 RON). :D A fost foarte gustoasa.
Cabana Miorita este in apropierea telecabinei. Din pacate oamenii care lucreaza acolo nu prea stiu sa atraga clientii. Cabana era pustie si din interior se auzea o muzica nici buna, nici proasta, dar cu siguranta la volum deranjant, o totala lipsa de armonie cu zona. Am ocolit-o si am mers in jos de-a lungul stalpilor de telescaun, in cautarea marcajului nostru, dunga rosie. Jos am dat de niste caini care n-au fost rai cu noi si ne-au lasat sa ne continuam drumul pe langa un parau si apoi in sus pe Valea Izvorului. :D Partea asta de traseu e usoara si e foarte placut sa auzi doar susurul apei si sa nu vezi (aproape) nici urma de om...


Am traversat Muntele Laptici prin Saua Laptici, apoi am intrat pe un drum forestier pe care l-am urmat pana la Padina. Nu mai fusesem aici si ne asteptam sa fie o cabana ca oricare alta, intr-o zona linistita. De fapt in zona aia e un complex de cabane, unde se poate ajunge cu masina. Muzica din masini se auzea dinainte sa iesim din padure. In afara de Padina mai era acolo o vila, inca vreo 2-3 cabane mai mult sau mai putin in constructie si complexul Diana.


La Padina nu mai aveau locuri. :| Ca sa gasesti loc acolo se pare ca trebuie sa iti faci rezervare. Am intrat in panica. Mai aveam maxim 3 ore de lumina si 60 de lei. Am intrebat la una din cabane cat costa o camera pentru o seara...100 ron. :| Deja ne gandeam sa mergem pana la Bolboci pe drumul forestier de pe langa lac. Dar nu aveam frontala sau lanterna. In momentul ala ne parea foarte rau ca n-am luat cortul. Am zis totusi sa incercam si la o alta cabana. Din fericire acolo mai aveau locuri si am platit doar 20 RON de fiecare. Am dormit in paturi suprapuse si am fost colegi de camera cu o familie :D, dar totul era foarte curat, inclusiv baia. Mai aveam 2 senvisuri si materie prima :P pentru inca 4 si vreo 20 RON. Am hotarat sa mancam ceva cald in seara aia si sa dormim bine si sa lasam senvisurile pentru traseul de a doua zi. Nu serveau la bucataria cabanei noastre, asa ca am mers la Padina sa luam cina :D. Preturi rezonabile. Piept de pui cu piure de cartofi- 8 RON, salata de castraveti murati- 1.5 RON si Capy(0.5)- 3.5 RON. Pe la 20:30 - 21:00 ne-am culcat. Am dormit foarte bine.
Duminica, la ora 5:30 cand ne-am trezit eram fresh. :D Am mancat cate un senvis in bucataria goala de la parterul cabanei in care am dormit, am facut alte cateva pentru drum, am umplut sticlele cu apa si am plecat spre Bran (prin Simon), pe dunga rosie. A fost foarte bine ca partea cea mai grea a traseului, urcusul, a fost la inceput, cand aveam forte noi :D.






Urcarea pe Muntii Colti a fost placuta, am trecut si pe langa niste stane. Am ajuns din nou prin stancarie, aproape de 2000 m si am facut o oprire si la Refugiul Saua Strunga, unde am vazut capre negre pe formatiunile stancoase din apropiere. Era cam vant pe acolo.






Dupa ce am trecut de Saua Strunga am intrat in padurile Muntelui Grohotisu, am trecut prin Poiana Gutanu si apoi din nou prin padure pe Muntele Plesa. Inainte de padure ne-am dat seama ca am pierdut harta :)).








carmen ciocolata-PADURE NEBUNA
Asculta mai multe audio Muzica »


Mi-au placut in mod deosebit padurile de pe acest traseu...poate si pentru ca a fost prima data cand am putut observa si analiza tot ce era in jurul meu. Unele paduri sunt plictisitoare, nu a fost cazul acum. Din cand in cand mai dadeam de cate un luminis. Fauna si Vegetatia sunt foarte diverse in aceste paduri. Cel mai mult mi-au placut ciupercutele in forma de umbreluta, florile foarte viu colorate si furnicile (uriase fata de cele de la ses).




In ultima parte a traseului padurea arata...ciudat. Daca priveai numai inainte era infricosatoare pentru ca desi e iunie, nu se vedea nici o frunza...parea uscata, moarta. Dar daca te uitai in sus observai coronamentul viu si cat se poate de verde :D. Motivul: copacii erau foarte inalti si pana la nivelul nostru ajungea destul de putina lumina, prea putina pentru dezvoltarea frunzelor. A fost prima data cand am vazut cum cresc brazii :D. Toti aveau varfurile ramurilor de un verde crud si moi la atingere. Umiditatea era destul de ridicata aici si astea se simtea, in aer si in sol.




Am iesit din padure pe langa Valea lui Lamba si am intrat in satul Simon. Si de aici mergem si mergem...pe strada principala a satului pana la capat, adica vreo ora :P ...am vazut multe case foarte dragute pe aici.





La intrarea in Bran aveam picioarele praf si bocancii dezlipiti :)).
Am zis ca o sa mai mergem o data pe acolo ca prea a fost frumos, dar o sa ne intoarcem pe un traseu putin diferit, mai greu probabil, mai la inaltime. Si poate mai la cort :D.



Dor de munti
Asculta mai multe audio Muzica »

Am cheltuit destul de putini bani pe acest traseu. Biletele de tren dus Bucuresti-Sinaia costa 12.8 lei la pret intreg si 6.4 lei pentru studenti si elevi. Cazarea ne-a costat 40 de lei. La capitolul alimentatie, ne-am bazat mai mult pe ce am luat de acasa, senvisuri (cu muschi, telemea de vaca, ardei si chifle, sunt gustoase, au tot ce trebuie si rezista pana la 3 zile) si multe dulciuri (biscuiti, ciocolata). In Sinaia am uitat sa cumparam apa. Mare greseala :)). Sa nu plecati niciodata fara apa!!! Din fericire pe acest traseu sunt cateva cabane si stane si destule izvoare, deci nu a trebuit sa caram prea multe sticle. Cu 4 sticle de 0.5 l ne-a fost oke. Ca echipament eu n-am avut mare lucru. Un rucsac vechi si cam vai de el (da` e bun si asta :D ), o pereche de...ghete mai mult decat bocanci (dar mai bune decat niste adidasi :D), tricouri de bumbac, colanti de bumbac, pantaloni scurti si multe perechi de sosete de bumbac :D. Piratul a fost ceva mai bine echipat :P. Am prins vreme foarte frumoasa, asa ca nu am avut nevoie de pelerine (nici nu aveam :)) ). Pentru informatii legate de vreme, trasee, cazari si alte chestii despre munte consultati carpati.org . ;)

Cele mai multe fotografii nu sunt modificate, iar pentru a mai adauga putin contrast sau luminozitate am folosit Microsoft Photo Editor. Inramarea am facut-o in Paint :)). Asta e tot ce poate rajnita mea momentan...

Daca stii numele florilor, ciupercutelor sau insectelor din imagini (stiintifice sau populare) sau daca ai de spus ceva in completare (critici, sugestii, whatever), nu te sfii! :))

Cursuri de parasutism GRATUITE!

OCS - Sport X-trem
Asculta mai multe audio Muzica »

De ziua copilului, sarbatorita anul asta pe 31 mai, am fost o fuga pana in localitatea Clinceni, la Aeroclubul teritorial "Aurel Vlaicu" Bucuresti. Aici am aflat ca la Aeroclub cursurile de parasutism sunt gratuite pentru tinerii care au sub 23 de ani. (Nu 21, nu 22, nu 24, cum am vazut pe alte saituri.)

Pentru confirmare, am sunat la Aeroclub si am vorbit cu doamna comandant. Am aflat urmatoarele:

- varsta limita pentru cursurile gratuite este de 23 de ani;

- inscrierile se fac intre 5-15 ianuarie; se pot face inscrieri si in afara acestei perioade, dar contra-cost;

- pentru cursul gratuit se plateste o cotizatie de 10 euro si se face un control medical care costa 75 RON; (suna cam aiurea, dar asa e :P )

- m-a intrebat ce sporturi am practicat, daca pot sa fac tractiuni :| deci se ia in calcul conditia fizica.

Am citit undeva ca la inscriere, se dau o serie de probe de rezistenta (1.000 m baieti, 800 m fete), viteza pe 100 m, tractiuni la bara, flotari si saritura de pe loc. La finalul cursurilor, pentru obtinerea licentei de zbor, cursantii trebuie sa aiba la activ 25 de lansari din avion, 10 automate (cu cordonul legat de cadrul central al avionului) si 15 la liber (deschiderea proprie a parasutei). Odata ce ai obtinut licenta de zbor, poti sari mai departe la orice aeroclub particular.

Pe forumuri parerile sunt impartite. Cica la Aeroclub echipamentele sunt cam putine si cam vechi si te pun la munca :)) . Dar se astepta cineva sa fie altfel intr-o o institutie de stat? La cluburile particulare echipamentul e mai modern, dar si preturile sunt pe masura ;)

Am mai cautat informatii pe net si am aflat ca te poti inscrie la oricare din subunitatile Aeroclubului Roman din marile orase din Romania: Bucuresti, Arad, Oradea, Iasi, Brasov, Cluj, Satu-Mare, Ploiesti, Suceava, Tirgu-Mures, Craiova, Baia Mare, Deva, Sibiu si Pitesti.

Pentru inscriere la cursurile de parasutism, ai nevoie de urmatoarele acte:

- cerere de inscriere;

- cerere legitimare;

- copie buletin;

- fisa de examinare medicala tip AR (numai la medici de specialitate) - aceasta se poate face la Institutul Medical Aerospatial, in cadrul Spitalului Militar;

- consimtamant legalizat (pt pers sub 18 ani);

- copie chitanta(taxa legitimare); Taxa de legitimare (echivalentul a 10euro) trebuie platita inainte.

- 4 fotografii 3/4.

Aeroclubul Roman
Contact: Bd. Lascar Catargiu nr. 54, sector 1 , Tel. 312.36.19; Fax 312.36.19;
www.airclub.rdsnet.ro; airclub@airclub.rdsnet.ro
Orar: L-J: 8-16:30; V: 8-14

Aeroclubul teritorial `Aurel Vlaicu` Bucuresti
Contact: Soseaua Alexandriei nr.16, Aerodrom `Aurel Vlaicu` , Tel.Fax 423.03.63;
Aeroclubul `Aurel Vlaicu` functioneaza pe aerodromul Clinceni, la kilometrul 16, pe soseaua Bucuresti - Alexandria, doi kilometri pe drumul lateral dreapta, inainte de comuna Cornetu.
Inscrierile se fac la sediul central al Aeroclubului Romaniei, in str. Lascar Catargiu nr. 52.
www.clinceni.as.ro
Orar: Mi-D: 7-15