luni, iunie 23, 2008

Sinaia - Padina - Bran

21 iunie 2008, ma trezesc la 4, fac senvisurile, pun multa mancare la pisica, mancam niste cereale ;)) si plecam la 5:10 de acasa. Ajungem in Gara de Nord cu 10-15 minute inainte sa plece trenul (6:16), luam bilete si chiar gasim si cate un loc in personalul spre Sinaia. Langa alti montaniarzi. :D



Karma - Altii mama nu mai face
Asculta mai multe audio Muzica »

Ajungem in Sinaia. Aveam un Navigator si harta cu descrierea traseului. Pentru data viitoare o sa tin minte sa nu folosesc simultan aceste doua mijloace de orientare. Navigatorul arata un traseu pe care probabil il considera el mai scurt, in descriere erau mentionate alte strazi. Si uite asa ne-am facut draci prin Sinaia, unde ne-au latrat niste caini vagabonzi (de care mie imi e frica) si mi-am blestemat zilele pe o strada nenorocita care se numeste "Aosta". Aceasta strada (care este in panta) arata mai rau ca o poteca din stancariile de la peste 2000m, doar ca e mai lata.





Albatros Galati - Doi nebuni
Asculta mai multe audio Muzica »

In fine...gasim drumul spre Cota 1400, taiem serpentinele...eram cam panicata, plina de draci si deja obosisem. Poate pentru ca am dormit doar 4 ore cu o seara inainte. Am ajuns la ultima serpentina si vedem un minunat semn "Atentie! Zona frecventata de ursi." :| Asa ca am ales sa nu mai taiem serpentina prin padure ci sa mergem pe sosea. La un moment dat opreste o masina si soferul ne spune ca mai inainte e un urs :|. Si inca una...si inca una...toate masinile care treceau pe langa noi faceau asta. Noi ne tot gandeam ce sa facem...inaintam sau ne intoarcem? (asta in timp ce inaintam :)) ) Pana cand opresc unii si ne spun "Vedeti ca dupa curba asta e un urs!"...adica la cativa metri de noi :)) oke...ne intoarcem. Si cum ne intorceam noi asa agale opreste o masina din celalalt sens: "Vedeti ca mai in spate sunt doi ursi!" :| :| oke...deci ursi in fata, urs in spate...si acum? I-am rugat pe cei doi sa ne ia si pe noi pana la Cota 1400 :D si au fost foarte draguti si ne-au luat si au oprit si langa urs sa ii facem poze. Ursul statea cuminte si manca ce ii aruncasera idiotii care trecusera inaintea noastra.


Cota 1400...e pentru cocalari. Am intrat intr-un restaurant. In afara de faptul ca ne-au intampinat cu manele, preturile erau si ele tot pentru "domnii" care arunca cu bani la lautari. Am iesit. Pentru ca ne era frica de ursi, ne pierise chefu` de urcat si eram curioasa cum e, am hotarat sa luam telecabina :D. De la 1400 pana la 2000 costa 13 lei de persoana. Si a meritat...nu neaparat pentru privelistea minunata, pentru ca deplasarea a fost destul de scurta, dar de acolo de sus am vazut de ce drum ne-a scapat :P.


La 2000 era vant si mai frig. In acelasi loc cu telecabina este si un restaurant/bar. E foarte placuta atmosfera: muzica populara romaneasca, personal dragut si binedispus, mancare la preturi acceptabile. Noi am luat cate o portie de scrumbie cu mamaligutza (13 RON). :D A fost foarte gustoasa.
Cabana Miorita este in apropierea telecabinei. Din pacate oamenii care lucreaza acolo nu prea stiu sa atraga clientii. Cabana era pustie si din interior se auzea o muzica nici buna, nici proasta, dar cu siguranta la volum deranjant, o totala lipsa de armonie cu zona. Am ocolit-o si am mers in jos de-a lungul stalpilor de telescaun, in cautarea marcajului nostru, dunga rosie. Jos am dat de niste caini care n-au fost rai cu noi si ne-au lasat sa ne continuam drumul pe langa un parau si apoi in sus pe Valea Izvorului. :D Partea asta de traseu e usoara si e foarte placut sa auzi doar susurul apei si sa nu vezi (aproape) nici urma de om...


Am traversat Muntele Laptici prin Saua Laptici, apoi am intrat pe un drum forestier pe care l-am urmat pana la Padina. Nu mai fusesem aici si ne asteptam sa fie o cabana ca oricare alta, intr-o zona linistita. De fapt in zona aia e un complex de cabane, unde se poate ajunge cu masina. Muzica din masini se auzea dinainte sa iesim din padure. In afara de Padina mai era acolo o vila, inca vreo 2-3 cabane mai mult sau mai putin in constructie si complexul Diana.


La Padina nu mai aveau locuri. :| Ca sa gasesti loc acolo se pare ca trebuie sa iti faci rezervare. Am intrat in panica. Mai aveam maxim 3 ore de lumina si 60 de lei. Am intrebat la una din cabane cat costa o camera pentru o seara...100 ron. :| Deja ne gandeam sa mergem pana la Bolboci pe drumul forestier de pe langa lac. Dar nu aveam frontala sau lanterna. In momentul ala ne parea foarte rau ca n-am luat cortul. Am zis totusi sa incercam si la o alta cabana. Din fericire acolo mai aveau locuri si am platit doar 20 RON de fiecare. Am dormit in paturi suprapuse si am fost colegi de camera cu o familie :D, dar totul era foarte curat, inclusiv baia. Mai aveam 2 senvisuri si materie prima :P pentru inca 4 si vreo 20 RON. Am hotarat sa mancam ceva cald in seara aia si sa dormim bine si sa lasam senvisurile pentru traseul de a doua zi. Nu serveau la bucataria cabanei noastre, asa ca am mers la Padina sa luam cina :D. Preturi rezonabile. Piept de pui cu piure de cartofi- 8 RON, salata de castraveti murati- 1.5 RON si Capy(0.5)- 3.5 RON. Pe la 20:30 - 21:00 ne-am culcat. Am dormit foarte bine.
Duminica, la ora 5:30 cand ne-am trezit eram fresh. :D Am mancat cate un senvis in bucataria goala de la parterul cabanei in care am dormit, am facut alte cateva pentru drum, am umplut sticlele cu apa si am plecat spre Bran (prin Simon), pe dunga rosie. A fost foarte bine ca partea cea mai grea a traseului, urcusul, a fost la inceput, cand aveam forte noi :D.






Urcarea pe Muntii Colti a fost placuta, am trecut si pe langa niste stane. Am ajuns din nou prin stancarie, aproape de 2000 m si am facut o oprire si la Refugiul Saua Strunga, unde am vazut capre negre pe formatiunile stancoase din apropiere. Era cam vant pe acolo.






Dupa ce am trecut de Saua Strunga am intrat in padurile Muntelui Grohotisu, am trecut prin Poiana Gutanu si apoi din nou prin padure pe Muntele Plesa. Inainte de padure ne-am dat seama ca am pierdut harta :)).








carmen ciocolata-PADURE NEBUNA
Asculta mai multe audio Muzica »


Mi-au placut in mod deosebit padurile de pe acest traseu...poate si pentru ca a fost prima data cand am putut observa si analiza tot ce era in jurul meu. Unele paduri sunt plictisitoare, nu a fost cazul acum. Din cand in cand mai dadeam de cate un luminis. Fauna si Vegetatia sunt foarte diverse in aceste paduri. Cel mai mult mi-au placut ciupercutele in forma de umbreluta, florile foarte viu colorate si furnicile (uriase fata de cele de la ses).




In ultima parte a traseului padurea arata...ciudat. Daca priveai numai inainte era infricosatoare pentru ca desi e iunie, nu se vedea nici o frunza...parea uscata, moarta. Dar daca te uitai in sus observai coronamentul viu si cat se poate de verde :D. Motivul: copacii erau foarte inalti si pana la nivelul nostru ajungea destul de putina lumina, prea putina pentru dezvoltarea frunzelor. A fost prima data cand am vazut cum cresc brazii :D. Toti aveau varfurile ramurilor de un verde crud si moi la atingere. Umiditatea era destul de ridicata aici si astea se simtea, in aer si in sol.




Am iesit din padure pe langa Valea lui Lamba si am intrat in satul Simon. Si de aici mergem si mergem...pe strada principala a satului pana la capat, adica vreo ora :P ...am vazut multe case foarte dragute pe aici.





La intrarea in Bran aveam picioarele praf si bocancii dezlipiti :)).
Am zis ca o sa mai mergem o data pe acolo ca prea a fost frumos, dar o sa ne intoarcem pe un traseu putin diferit, mai greu probabil, mai la inaltime. Si poate mai la cort :D.



Dor de munti
Asculta mai multe audio Muzica »

Am cheltuit destul de putini bani pe acest traseu. Biletele de tren dus Bucuresti-Sinaia costa 12.8 lei la pret intreg si 6.4 lei pentru studenti si elevi. Cazarea ne-a costat 40 de lei. La capitolul alimentatie, ne-am bazat mai mult pe ce am luat de acasa, senvisuri (cu muschi, telemea de vaca, ardei si chifle, sunt gustoase, au tot ce trebuie si rezista pana la 3 zile) si multe dulciuri (biscuiti, ciocolata). In Sinaia am uitat sa cumparam apa. Mare greseala :)). Sa nu plecati niciodata fara apa!!! Din fericire pe acest traseu sunt cateva cabane si stane si destule izvoare, deci nu a trebuit sa caram prea multe sticle. Cu 4 sticle de 0.5 l ne-a fost oke. Ca echipament eu n-am avut mare lucru. Un rucsac vechi si cam vai de el (da` e bun si asta :D ), o pereche de...ghete mai mult decat bocanci (dar mai bune decat niste adidasi :D), tricouri de bumbac, colanti de bumbac, pantaloni scurti si multe perechi de sosete de bumbac :D. Piratul a fost ceva mai bine echipat :P. Am prins vreme foarte frumoasa, asa ca nu am avut nevoie de pelerine (nici nu aveam :)) ). Pentru informatii legate de vreme, trasee, cazari si alte chestii despre munte consultati carpati.org . ;)

Cele mai multe fotografii nu sunt modificate, iar pentru a mai adauga putin contrast sau luminozitate am folosit Microsoft Photo Editor. Inramarea am facut-o in Paint :)). Asta e tot ce poate rajnita mea momentan...

Daca stii numele florilor, ciupercutelor sau insectelor din imagini (stiintifice sau populare) sau daca ai de spus ceva in completare (critici, sugestii, whatever), nu te sfii! :))

luni, iunie 02, 2008

Cursuri de parasutism GRATUITE!



OCS - Sport X-trem
Asculta mai multe audio Muzica »


De ziua copilului, sarbatorita anul asta pe 31 mai, am fost o fuga pana in localitatea Clinceni, la Aeroclubul teritorial "Aurel Vlaicu" Bucuresti. Aici am aflat ca la Aeroclub cursurile de parasutism sunt gratuite pentru tinerii care au sub 23 de ani. (Nu 21, nu 22, nu 24, cum am vazut pe alte saituri.)

Pentru confirmare, am sunat la Aeroclub si am vorbit cu doamna comandant. Am aflat urmatoarele:

- varsta limita pentru cursurile gratuite este de 23 de ani;

- inscrierile se fac intre 5-15 ianuarie; se pot face inscrieri si in afara acestei perioade, dar contra-cost;

- pentru cursul gratuit se plateste o cotizatie de 10 euro si se face un control medical care costa 75 RON; (suna cam aiurea, dar asa e :P )

- m-a intrebat ce sporturi am practicat, daca pot sa fac tractiuni :| deci se ia in calcul conditia fizica.

Am citit undeva ca la inscriere, se dau o serie de probe de rezistenta (1.000 m baieti, 800 m fete), viteza pe 100 m, tractiuni la bara, flotari si saritura de pe loc. La finalul cursurilor, pentru obtinerea licentei de zbor, cursantii trebuie sa aiba la activ 25 de lansari din avion, 10 automate (cu cordonul legat de cadrul central al avionului) si 15 la liber (deschiderea proprie a parasutei). Odata ce ai obtinut licenta de zbor, poti sari mai departe la orice aeroclub particular.

Pe forumuri parerile sunt impartite. Cica la Aeroclub echipamentele sunt cam putine si cam vechi si te pun la munca :)) . Dar se astepta cineva sa fie altfel intr-o o institutie de stat? La cluburile particulare echipamentul e mai modern, dar si preturile sunt pe masura ;)

Am mai cautat informatii pe net si am aflat ca te poti inscrie la oricare din subunitatile Aeroclubului Roman din marile orase din Romania: Bucuresti, Arad, Oradea, Iasi, Brasov, Cluj, Satu-Mare, Ploiesti, Suceava, Tirgu-Mures, Craiova, Baia Mare, Deva, Sibiu si Pitesti.

Pentru inscriere la cursurile de parasutism, ai nevoie de urmatoarele acte:

- cerere de inscriere;

- cerere legitimare;

- copie buletin;

- fisa de examinare medicala tip AR (numai la medici de specialitate) - aceasta se poate face la Institutul Medical Aerospatial, in cadrul Spitalului Militar;

- consimtamant legalizat (pt pers sub 18 ani);

- copie chitanta(taxa legitimare); Taxa de legitimare (echivalentul a 10euro) trebuie platita inainte.

- 4 fotografii 3/4.

Aeroclubul Roman
Contact: Bd. Lascar Catargiu nr. 54, sector 1 , Tel. 312.36.19; Fax 312.36.19;
www.airclub.rdsnet.ro; airclub@airclub.rdsnet.ro
Orar: L-J: 8-16:30; V: 8-14

Aeroclubul teritorial `Aurel Vlaicu` Bucuresti
Contact: Soseaua Alexandriei nr.16, Aerodrom `Aurel Vlaicu` , Tel.Fax 423.03.63;
Aeroclubul `Aurel Vlaicu` functioneaza pe aerodromul Clinceni, la kilometrul 16, pe soseaua Bucuresti - Alexandria, doi kilometri pe drumul lateral dreapta, inainte de comuna Cornetu.
Inscrierile se fac la sediul central al Aeroclubului Romaniei, in str. Lascar Catargiu nr. 52.
www.clinceni.as.ro
Orar: Mi-D: 7-15

luni, mai 12, 2008

Pe-un picior de plai/ Pe-o gura de rai











Nu, nu e vorba de trei ciobanei in povestea asta. Stiam ca dupa Buzau urmeaza Focsani si ca o sa avem conditii de cazare similare sau mai proaste. Deci ne faceam griji intr-o anumita masura. Pe drum am aflat ca de fapt nu o sa stam in Focsani, ci undeva in propiere (?) la o cabana. Ne-am zis ca asta e o veste buna. E mult mai marfa sa nu ai conditii intr-o cabana decat sa nu ai conditii intr-un camin de elevi. Eram cat de cat obisnuite cu dormitul in cabane. :D
Asa ca trecem de Focsani...si de Bolotesti...intram pe serpentine...trecem si de Vidra... Peisajele erau foarte frumoase...si la 7 minute de Tulnici facem dreapta. In padure. Si ne oprim intr-un complex de cabanutze pe nume Galaciuc. :D Iubitorii de munte sunt foarte entuziasmati. Pantofarii sunt botosi...nici aici nu e jacuzzi. Exagerez eu, bineinteles. (Oare?) Fiecare cabana are un nume. Noi ne-am cazat la Haiducul. Si baietii veseli la fel...dammit! Macar avem camera noastra si avem la dispozitie doua paturi de o persoana si unul dublu, pentru ca celelalte doua fete care stateau cu noi in camera s-au tirat de teama ca n-or sa doarma din pricina baietilor veseli. \:D/
Dupa ce am despachetat (adica mi-am aruncat pungile cu haine, mancare si chestii langa pat) am plecat pe traseu. A fost frumos si interesant, mai ales ca am avut un ghid foarte bun. Era totul verde si curat in jur. La intoarcere ne-am plimbat prin complex sa vedem ce ne ofera. In afara de cabanele din lemn cu paturi foarte confortabile si sobe, unde fiecare trebuia sa isi faca focul, aveam bai! Pentru fete si pentru baieti! Cu multe toalete si chiuvete (de diverse marimi, deoarece candva a fost o tabara pentru copii acolo)! Bun. Am descoperit apoi leaganele, balansoarele si un teren de fotbal. \:D/ De dusuri nici aici n-am avut noroc. Cladirea cu pricina era in renovare. Totusi ne-au lasat sa facem dus...cu apa rece sau fiarta in prima seara, din cate am auzit.
Ca obiectiv turistic merita mentionata Valea Tisitei. E un traseu relativ scurt, foarte interesant, mai ales din punct de vedere geografic si geologic. Pe poteci mai late sau foarte inguste, pe poduri de piatra sau de lemn sau chiar pe scari de lemn, traseul duce la un vechi tunel, in care ajungi sarind raul pe pietre :D, dar prin care nu poti trece pentru ca inauntrul lui e apa destul de mare. Un alt obiectiv turistic din zona e Cascada Putnei, o cascada in trepte, la care din pacate nu am zabovit prea mult ca ploua si oricum eram racita si nu aveam la mine decat paracetamol!
Asa ca aceste ultime zile au fost mult mai frumoase decat ne asteptam noi. In parte pentru ca am fost intr-un loc splendid. Si pentru ca in ultima seara am reusit sa facem focul!!! :)) Pe de alta parte pentru ca baietii veseli nu au fost asa nesimtiti si in prima seara au facut foc de tabara si ne-au lasat sa dormim. In a doua seara noi eram prea obosite sa ii mai auzim si eu prea obositi sa dea "tot ce au mai bun". Iar in ultima seara eram toti praf. :))
In ultima seara am vorbit si cu un nene foarte de treaba care cica lucreaza acolo doar din placere, fara sa ia nici un ban. Ne-a spus ca putem veni oricand pentru ca nu mai e tabara de copii. Se poate merge si cu cortul, iar cazarea costa in jur de 25 de lei de persoana pe noapte. Daca ai mijloc de transport propriu e perfect, altfel e cam aiurea, in afara de cazul in care iti place foarte mult sa mergi foarte mult pe jos. :P
Nu uita acasa sacul de dormit, gratarul si bunul simt! ;)

duminică, mai 11, 2008

Insula de rock din marea de manele






Prima zi in Buzau. Ne intoarcem noi din plimbarea prin noroi dintr-un sat din apropiere (care mi-a placut, pentru ca spre deosebire de gagicii si gagicile in adidasi nike, balerini & co, eram cat de cat echipata si mi-am permis sa merg sau chiar sa alerg in nesimtire :D)...dupa cum ziceam, ne intoarcem la civilizatie (?) si primul nostru gand comun: sa gasim o bodega fara manele.
Eram cazate la un camin din liceul sportiv din micro 14, un cartier rau famat, ceea ce s-a si dovedit o zi mai tarziu cand o colega a noastra a luat bataie pentru ca a injurat un tigan care i-a pus mana pe fund. Era o singura baie cu dusuri pentru toti...150 de oameni, iar toaletele de la fiecare etaj erau cel putin infecte :| (Noi am fost doar in trecere, dar ma intreb cum or rezista elevii care LOCUIESC acolo...).
Asa ca dupa ce NU am facut dus si ne-am schimbat in haine de strada, am chemat un taxi :-> ca aici ne permiteam :)) ne-a costat 4 lei pana in centru, i-am lasat 5 :-> Ne lasa langa parcul Crang. Am zis sa ne plimbam un pic prin parc...avem timp sa gasim o bodega toata noaptea; dragutz parcul si curat. Ne plictisim de parc si plecam in cautarea bodegii. Sunam un prieten din Buzau sa ne conduca spre lumina...intuneric total. Ne conduce spre un loc inchis de ceva vreme se pare. Nu prea asculta buzoienii rock, hah? Nu-i nimic, nu ne lasam noi asa usor. Luam la pas strazile din centru...si mergem, si mergem...2 ore. Intrebam pe cineva daca stie un bar unde se asculta rock...se uita chioras la noi si zice ca nu. Mai intrebam pe cineva...hmmm...parca, parca...intelegem noi ca se numeste "Felinarii". Si ne indruma pe strada Trandafirilor pana in capat...pana mea. Ne plimbam de ni se acreste. Cu pungile (cu dulciuri si servetele umede) in maini :)) Ne intoarcem la camin. A doua seara macar aveam un indiciu.
Chemam un taxi si intrebam taximetristul daca stie unde e barul "Felinarii sau asa ceva". Bineinteles ca stie :D E pe Balcescu. Il gasim undeva pe strada din fatza parcului (!), pe stanga, pitit dupa copaci si eclipsat de o cladire luminoasa. Erau doua mese cu umbrele afara. Inauntru se auzea ceva rock`n`roll \:D/ La bar o duduie. :-? In dreapta barului, la o masa, mai multi "domni" jucau remii (nu stiu cum se scrie :)), discutau si adaptau versurile englezesti la vocabularul lor romanesc, foarte vast bineinteles... In fine, nu a mai contat. Luam cate o bere si mergem la etaj, unde erau vreo 5 mese, dar mai putini tipi dubiosi. Nu prea se aude muzica. Ma duc la doamna de la bar sa o rog sa dea mai tare si sus... " Nu se poate. Muzica e de la radio." :| Ooooke...ne continuam berile...motiv pentru care avem ocazia sa profitam si de toaleta pentru femei (!) mult mai curata decat la camin si cu hartie igienica in dotare! La un moment dat urca la noi un tip care ne roaga frumos de tot sa il lasam sa stea cu noi la masa...
Tipu`: Nu va deranjez. Nici macar nu vorbesc. Vreau doar sa stau cu voi la masa!
Noi (in cor, pe rand): :| /:) A...avem o discutie intre fete...nu se poate...Abia am ajuns in oras...bla, bla, bla!
Tipu`: Dar de unde sunteti?
Noi: Din Bucuresti...
Tipu`: A...bine, pa!
Noi (dupa ce a plecat tipu): =))

Mai vin unii la etaj, trei tipi si o tipa.
Deodata se schimba ceva!!! Se aude muzica si la etaj...rock! Un cover rock... :-? Eu deja bausem juma` de bere si ma simteam in A. :)) Eram doar noi trei, fara nici un baiat. Asa ca am plecat inainte sa se mai ia cineva de noi. La plecare am facut poze etajului si unui desen de pe perete, care mi s-a parut interesant. Un tip de la masa mi-a cerut sa ii arat poza. I-am zis ca o vede pe net. M-a injurat. :-??
Pana mea...