Spre cabana Poiana Izvoarelor...pana la urma...

Primul traseu de anul asta...prima teapa pe munte si prima data cand schimbarile meteo nu sunt tocmai in favoarea noastra...

Planul initial era sa urcam din Sinaia cu telecabina sau cu telecabina si telescaunul pana la 2000 si de acolo sa coboram la cabana Bolboci. Planul initial era si sa mergem in gasca...



Albatros - Doi nebuni
Asculta mai multe audio Muzica »

Ma trezesc la 4, fac senvisurile si ce mai e de facut si plec spre Gara de Nord, unde trebuie sa ma intalnesc cu Piratul. Ajung pe la 5:50, el mai are putin. Asa ca iau eu biletele si ramane sa ne vedem la linia 6, de unde urmeaza sa plece la 6:13 personalul nostru.

Trenul e din ala compartimentat...nu-mi plac astea. :P In primul pe dreapta gasim locuri libere. Oamenii care mai sunt in el sunt linistiti si-si vad de treaba lor, asa ca ramanem cu ei. In compartimentul de langa e o gasca de cocalari. Poate ca totusi e mai bine ca avem compartimentul nostru...

Am uitat sa cumparam apa!!!!!!!!!!! Cum sa uit asa ceva? :(( Ne asteapta 4 ore fara apa...nu e prima data cand stau fara apa 4 ore. :)) Dar cand stiu ca nu am, parca si mai sete mi se face. Ca sa uit, incerc sa dorm.

In scurt timp ni se face somn...desi eu eram destul de fresh cand am ajuns in gara... Cam ploua. Pe geam se vede raul Prahova...maro si plin de gunoaie aduse de ape din zonele de campare si de pe versanti...da...parca cineva arunca incontinuu cu gunoaie...pur si simplu nu se mai termina...mai ales acolo unde se formeaza mici cascade se aduna toate la un loc, in special pet-uri.

Raul Prahova vazut din tren

La Sinaia trebuie sa ne intalnim cu Radu aka Dex sa facem un schimb de chestiute. Din pacate eu am uitat magnetul acasa. :( Vine oricum... Se pare ca o sa primesc un martisor. :D

Ajungem in Sinaia in jur de 9:30 si ne intalnim cu Radu, care ne astepta pe peron. El e cu masina si se ofera sa ne duca pana la telecabina. Ce bine! Ploua. Pana la urma ajungem la telecabina. Pe drum am luat si apa.

Eu si Radu

Mergem sa ne luam bilete. Aflam ca nu putem urca decat pana la 1400...mai sus nu urca din cauza vantului. Nu prea stim ce sa facem...fiind iarna, avem mai putine ore de lumina si cum nu am mai fost pe traseul Sinaia - Bolboci, nu suntem siguri cat dureaza si nici cat de dificil e. Nu putem decat sa banuim, uitandu-ne pe harta. Decidem sa urcam pana la 1400 sa vedem cum se prezinta vremea pe acolo si apoi mai vedem. Radu se hotaraste sa urce si el cu noi pana la 1400, daca tot a ajuns pana aici. :D Asa ca ne "incabinam" cu totii.

La 1400 situatia arata cam scary pentru cineva care are de gand sa faca ceva in afara de snowboarding...gen...un traseu... Zapada e destul de mare si nu prea sunt urme prin ea...ceata e, vant e, marcaje nici urma. NO WAY! Nu are rost sa ne riscam aiurea. Regula aia "nu merge iarna pe trasee pe care nu ai fost vara" e una foarte buna. Habar nu avem incotro sa ne indreptam si chiar daca cineva ne-ar spune unde anume incepe traseul pe care trebuie sa mergem, sunt sigura ca mai departe ne-ar fi foarte greu, spre imposibil, sa il ducem pana la capat, in conditiile astea.

Nu ne ramane decat sa mergem pe alt traseu, mai usor, pe care il cunoastem. Putem merge spre Diham...dar traseul ala incepe din Busteni...careeeeee e intre Sinaia si Brasov (unde trebuie sa ajunga Radu)! :D Perfect!

Hei, uite, telegondola si telecabina nu sunt una si aceeasi chestie! :)) Hai jos cu telegondola!!! :D Radu coboara cu telecabina ca isi luase bilet dus-intors, noi luam bilete la telegondola, sa vedem cum e. E mult mai placut in telegondola, pentr ca nu trebuie sa te inghesui si sa stai in picioare...si intr-un fel e si mai fun...ca parca se leagana nitel. :))

Linia de telegondola vazuta din telegondola :P

Ajunsi jos ne dam seama ca telegondola si telecabina, nefiind una si aceeasi chestie, nici nu porneau din acelasi loc. O_o Telegondola este undeva mai sus si mai departe de oras...asa ca o luam pe jos spre Radu. Chiar cand ajungem la masina (in sfarsit!) incepe sa ploua rau. Pana ajungem in Busteni ploaia se domoleste. :D Radu ne duce pana la Gura Diham si astfel ne scapa de Drumul Prafuit, care azi nu e deloc prafuit. De aici nu mai merge cu masina asa ca noi mergem in sus, pe Panta Prostului, iar Radu pleaca spre Brasov. :D Multumesc pentru tot Raduuuuuuuuuuu! :D

Crucea de la poalele Pantei

Probabil ca se numeste Panta Prostului, pentru ca dupa cativa pasi, uitandu-te in fata spre ce urmeaza, iti vine sa te intorci acasa daca nu stii ca dupa panta asta traseul este foarte lejer. Mie imi vine sa ma intorc desi stiu bine ce urmeaza. :)) Juma` de an de leneveala si-a pus amprenta bine pe rezistenta mea. La 12:35 incepem sa urcam Panta.

Pe la mijlocul Pantei


In varful Pantei

Multa zapada...ceata...si o ploaie marunta care pare ca pica mai mult din copaci decat din nori. Bine macar ca pe aici nu se simte vantul.

Un paraias

S-au format o gramada de mici paraiase, care uneori curg pe sub un strat subtire de zapada si in felul asta devin mici capcane pentru neatenti. Poti aluneca usor. Si cand nu sunt acoperite de zapada, sunt inconjurate de noroi. De cateva ori s-a intamplat sa nu imi dau seama si sa intru cu picioarele direct in apa pana la glezne. Astfel ca dupa juma` de ora pe poteca am deja sosetele umede. Bocancii mei nu sunt tocmai minunati, asa ca parazapezile reusesc doar sa ma ajute sa imi pastrez pantalonii uscati. Oricum e destul de oke, pentru ca apa din bocanci se incalzeste pana la urma...e naspa doar cand intru din nou in apa si se raceste iar. :))

Am oprit o data sa mancam cate un senvis. Si mai oprim o data pentru ca eu am transpirat rau si trebuie sa ma schimb. Odata imbracata cu un tricou uscat hotarasc sa nu mai iau si pulover si raman in tricou si geaca. Mi-e fost MULT mai bine. Cand transpir, in afara de fatul ca ma deranjeaza teribil, de parca mi se irita pielea, de fiecare data cand bate un vanticel mic sau ne oprim si dau rucsacul jos un minutel imi e super frig. Personal, prefer sa imi fie un pic racoare, dar sa fiu uscata. Oricum, mergand te incalzesti si daca mergi doar in tricou.

Ca sa ne mai tragem rasuflarea, ne oprim din cand in cand sa facem poze. :P

Piratul


Gem :De:Dude

Ca de obicei, eu ma tot plang ca nu mai pot, ca un copil rasfatat. Urasc sa urc. :D Piratul zice ca isi aduce el aminte exact ca asta e ultimul urcus. Dupa asta o sa fie cabana. "Hai...sa mergem pana la bradutul ala." :) . Ninge! :D

Ajungem la poiana din care se pleaca spre cabana Diham. CEATA! Asta e tot ce se vede...

Incolo e Diham :P


Poteca...


Nod potecal :P

Prima data ne intampina un stalp de marcaj. :D Apoi gardul care se pierde in ceata...

...si am ajuns la cabana! :D

Eu ma chinui sa fac poze gardului O_o, Piratului ii arde de bataie cu bulgari...

Cabana e aproape goala cand ajungem, doar o masa e ocupata de o gasca. Ne asezam la o masa si mergem sa vedem ce e de mancare. Nu au sarmale si deocamdata nu pot face cartofi prajiti, dar tanti care ne ia comanda e foarte draguta si ne recomanda altceva in loc. Luam doua ceaiuri, snitel, carnaciori, cartofi nature si salata de castraveti murati.

Ceaiul e foarte bun! Are aroma de rom, seamana cu cel de la Diham, dar imi place mai mult pentru ca e mai putin dulce. :D

Mancarea este delicioasa! Si vedeti si voi ca arata foarte bine. :D

La cabana e si un pisoi foarte mare si simpatic. Se vede ca respira aer curat si ca vizitatorii cabanei sunt foarte draguti cu el. :))

In scurt timp cabana se umple. Inca doua grupuri mari apar, dintre care unul se pare ca ramane peste noapte. La inceput ne gandeam si noi sa ramanem, dar ne-a cam pierit cheful si daca tot n-a mers planul deloc cum am fi vrut noi, hotaram sa mergem acasa dupa ce mancam. Mi-am schimbat sosetele si cat am mancat am stat fara bocanci, care erau uzi. Soba era acoperita cu hainele de schimb ale celor veniti, care nu si le protejasera cu pungi si cum plouase, erau fleasca. Din fericire noi am fost inspirati si n-am avut nevoie sa uscam decat manusile.

E 15:30. Dupa calculele noastre, daca plecam acum, ajungem pe lumina in Busteni. Asa ca o luam din loc. Cum incepe poteca vad si primul semn de viata salbatica. O ciocanitoare (probabil) isi facea de lucru cu scoarta unui copac.

Fac inca o fotografie gardului... O_o

Hmmm...mi se pare mie sau ceata s-a mai risipit? E locul din care poti pleca spre Diham...

Marcajul

Si nu ne vine sa credem...norii incep sa se risipeasca...si apare soarele!!!!

...si se vad muntii! :D

Muguri...vine primavara si pe munte :D




Priveliste de pe Drumul Prafuit



Un pic de culoare

Se pare ca cineva a facut un om de zapada...si cum deocamdata e prea frig pentru ca Valea Prahovei sa fie plina de cocalari, nu l-a stricat nimeni. :D Asa ca ne tragem in poze cu el...doh O_o.

Si de acolo venim noi! :D

La intoarcere, pana la Gura Diham, am facut doar o ora. :D In schimb pe Drumul Prafuit am facut un pic mai mult. :P Pe la 18 fara ceva am ajuns la gara si am luat bilete pentru trenul care ajungea cel mai repede in Bucuresti, un accelerat.

Am avut un compartiment intreg numai pentru noi. :D

Cateva detalii mai neinteresante (sau...?) :

Bilet tren personal Bucuresti - Sinaia
6.40 lei (redus)
13.00 lei (intreg)

Bilet tren accelerat Busteni - Bucuresti
20.60 lei (redus)
27.00 lei (intreg)

Bilet telecabina Sinaia - 1400
15.00 lei (dus)

Bilet telegondola 1400 - Sinaia
10.00 lei (dus)

Mancarea de la cabana Poiana Izvoarelor 36 lei
(Ceaiul e 2.5 lei, la restul nu mai stiu preturile separate. )

Elena, multumesc mult pentru geaca! :D

Pana data viitoare, have fun! :D